Locuirea în Florești – varianta științifică

Întrebarea din discursul președintelui în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere aplicată și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să își pună și apoi să răspundă aplicat la această întrebare. Am început aici o serie de articole ce-și propune să investigheze identitatea Floreștiului, de la apariția localității și până în prezent.

Azi, partea a doua:

De la faza de atracție la locuirea științifică

După prima fază, cea de atracție generată de prețurile sensibil mai mici, Floreștiul a început să fie analizat în diverse studii antropologice și teze de doctorat legate de locuirea în vechile cartiere socialiste și transformările urbane de după 1989. În acestea se amintește că proiectanții atelierelor socialiste obișnuiau să construiască garsoniere între blocuri într-un proces urbanistic numit îndesire. Acum, se pare că îndesirea a fost înlocuită de construirea blocurilor între cartiere, localități sau comune.

Construcția Floreștiului a fost problematică încă de la începuturile sale. Dezvoltarea cartierului de blocuri a avut loc fără realizarea unor investiții prealabile în infrastructură și fără un proiect care să unească diversele ansambluri imobiliare într-un plan coerent. Primele etape ale fluxului de locuitori ai Clujului spre suburbie au fost mișcări de atracție ale Floreștiului. În aceste prime etape, cartierul Florești reprezenta un potențial – o zonă rezidențială care, odată finalizată promitea să ofere condiții de locuit superioare vechilor cartiere de blocuri din oraș, singurul dezavantaj fiind distanța față de locul de muncă.

Care este motivația achiziționării unei locuințe într-o zonă lipsită de servicii?

Principalul motiv al mutării în Florești este cel financiar – prețul accesibil al locuințelor. Cartierele Clujului fiind accesibile doar în regim de chirie, alegerea unui spațiu locativ se reduce la un calcul: în loc să plătești chirie în oraș, o rată similară la bancă pentru achiziționarea unei locuințe în Florești îți asigură la sfârșitul perioadei măcar intrarea în proprietate, deci o variantă superioară – cu tot disconfortul aferent. Ce lipsește din Florești este orice depășește locuirea imediată. Locuirea este redusă la spațiul bine delimitat al apartamentului.

Acesta este și motivul pentru care Floreștiul a fost denumit comună-dormitor. Spațiul exterior (cvasi-inexistent) al Floreștiului este substituit cu cel al Clujului, ceea ce determină necesitatea uneia sau chiar a mai multor mașini / familie. Posesia unui singur autoturism devine problematică, utilizarea în comun a acestuia fiind de multe ori exclusă din cauza imposibilității sincronizării programului zilnic. Ecuația aparent simplă Apartament Cluj = 2 apartamente Florești devine dezechilibrată, transformându-se în Apartament Cluj = 2 apartamente Florești + 3 mașini.

De ce se lipsește Floreștiul de perspective?

Practic, incapacitatea de gestionare a investitorilor (colectarea gunoaielor de la centrele comerciale Metro, Vivo! șamd ar fi asigurat rentabilizarea unei firme de salubritate locale). Aspectele negative ale spațiului exterior și ale locuirii în cartier determină refuzul identificării cu zona de rezidență. Floreștiul are un statut ambiguu în raport cu Clujul, fiind considerat mai degrabă o anexă a orașului sau o zonă cu statut incert care nu justifică asumarea identității de floreștean.

Totuși, vine o vreme când întrebarea pusă de președintele Iohannis în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere tradusă și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să-și chestioneze cetățenii (sau con-țăranii, dacă vrea să rămână doar un sat): ce localitate vrem să fim?

Problema identității Floreștiului a mai fost ridicată ocazional în presa locală, de către jurnalistul Liviu Alexa, care propunea în Ziar de Cluj fuziunea Florești-Cluj sau pe internet, pe blogul clujulimobiliar care consideră că oamenii au ales Floreștiul datorită proximității centrelor comerciale.

– continuă în articole scurte pentru a nu plictisi –

Captiv în Florești

La marginea Clujului, locuitorii Floreștiului se simt captivi în cea mai mare comună din țară. Nu drumul de intrare-ieșire din localitate, cel mai aglomerat din România, este singurul motiv. Cum s-a ajuns aici?

De fapt șoseaua de acces în Florești, una cu două benzi pe sens, este una chiar foarte bună: pe ea se circulă oricum mai rapid decât în Cluj (cu o medie de peste 60 km/h), exceptând dimineața devreme (pe sensul de ieșire) și după încheierea programului de lucru (pe celălalt sens). Principala problema este lipsa perspectivelor în localitatea din zona peri-urbană a Clujului.

Între cartier de periferie și comună-dormitor

Practic, Floreștiul nu prea mai poate fi numit comună (decât prin satele aparținătoare Luna de Sus și Tăuți), în condițiile în care 80% din locuitorii săi provin din Cluj-Napoca. În marea lor majoritate – tineri sătui să stea în chirie în fostul cartier muncitoresc Mănăștur, transformat în cartier-dormitor pentru mulți studenți la Cluj, sau familii cu copii mari, dispuse să-și schimbe domiciliul pentru a câștiga (încă un) spațiu locativ.

Totul a început în 2004 cu primul bloc ANL construit de Primăria Cluj în Cetatea Fetei, acolo și nu în oras din cauza rivalitătii dintre PSD și PRM pe vremea  primarului Funar. Pentru acel bloc s-au plătit utilitățile, inclusiv racordarea la gaz, care genera cea mai mare cheltuială și cel mai mare risc pentru întreprinzători. Ei bine, la acea conductă trasă pentru blocul ANL s-au înțepat ulterior toți dezvoltatorii imobiliari, iar dezvoltarea haotică a localității a „înțepat” tot mai mulți clujeni, atrași de prețurile mici (aproape 1/2 raportat la cele de Cluj). La acel moment, ecuația apărută era una simplă:

Apartament Cluj = 2 apartamente Florești

Ce localități au mai cunoscut o dezvoltare similară?

În același timp, la marginea Bucureștilor răsăreau cartiere similare. Spre exemplu: cartierul Militari, situat la intrarea dinspre autostrada A1 Pitești (primul tronson de autostradă din România), un cartier (derivat din comuna cu același nume) ce poate fi asemănat cu Mănășturul clujean, cu o excepție 🙂 Mănășturul nu are autogară. Ei bine, la marginea Militarilor a apărut un cartier similar Floreștiului, în localitatea Roșu din comuna Chiajna.

Dar – surpriză! – prețurile din Roșu sunt mai mici decât în Florești iar străzile, deși la fel de înghesuite, sufocate de mult prea rapida (și haotica) dezvoltare urbanistică a localității, sunt totuși curate. Până și un duplex în zonă este mai ieftin decât unul în Florești. O paralelă s-ar mai putea trasa între cartierul Freidorf din Timișoara și Florești / Mănăștur, dar să nu divagăm. Scopul acestui articol este investigarea identității Floreștiului. Aștept reacții și comentarii de la cititori pentru a-l completa.

– continuă aici

Cum afectează noua taxă colectarea gunoaielor

Colectare selectivă, varianta post-modernă

Conform prevederilor Legii 384/2013 privind aprobarea OUG 31/2013 pentru modificarea și completarea OUG 196/2005 (ce complicat!) privind Fondul pentru mediu, operatorii de salubritate ce depozitează deșeuri la groapa de gunoi ar fi trebuit să plătească o taxă suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Toate discuțiile legate de formarea noului guvern și aprobarea bugetului au dus la amânarea aplicării acesteia pentru luna februarie – nu se știa de cine va fi suportată, de primării sau de către operatori.

Această taxă urmează să crească la 120 lei/tonă din 2018, și este de fapt o penalitate care se adună într-un Fond pentru mediu. Scopul său este de a reduce deșeurile depozitate (citește, aruncate pur și simplu) și de a stimula colectarea selectivă. Se știe de multă vreme de această taxă, ea trebuia introdusă încă de acum cinci ani, dar 2017 a fost ultimul an până la care UE a permis României să prelungească termenul. Măsura penalizatoare trebuia corelată cu finalizarea noului sistem de colectare al deșeurilor.

Statul român a implementat (sau ar fi trebuit să finalizeze, fără să reușească însă) un sistem de management integrat al deșeurilor, cu fonduri europene de peste 1 miliard de euro, în 32 de județe: doar 14 au fost finalizate, celelalte 18 fiind fazate (amânate). Nici unul din aceste SMID-uri nu este funcțional, conform articolului dedicat acestei probleme de pressone. Riscul este de a suporta proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, de la 2.000 la 130.000 de euro pe zi. UE a oferit fondurile necesare, dar din 2018 va colecta amenzi din localitățile care nu vor reuși să asigure apă și colectarea ecologică a deșeurilor.

Implementarea SMID ar fi condus la taxe de salubritate mai mici: produci mai puțin gunoi (pe care îl depozitezi la containerul potrivit), așa că plătești mai puțin. Primarul Șulea știe acest lucru, ca și faptul că orice majorare a taxelor de salubritate duce la pierderea de voturi, așa că a încercat să „prindă” acest tren, însă situația la Cluj este mult în urma celei din Bistrița (care a semnat contractul în 2009), Timiș – unde SIMD este parțial funcțional, așteptându-se doar finalizarea licitației (și a contestației) pentru operatorul care ridică şi transportă gunoiul sau Mureș, care a reușit să inugureze CMID-ul județean.

Deși economisește, colectarea costă bani

Și Primăria Cluj-Napoca a fost la un pas de o criză a gunoaielor, dar a reușit să construiască o rampă temporară. Comunele însă plătesc bani în plus pentru a duce gunoaiele la depozitele din alte județe. Sigur că această situație n-ar fi avut loc dacă proiectul Centrului de Management al deșeurilor CMID ar fi fost finalizat la timp, dar se știa care sunt etapele. La Cluj, lucrările încă mai continuă: statiile de transfer SMID Cluj au fost recepționate în primăvara anului trecut, dar abia în toamna 2016 s-a deblocat situația construirii Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), proiect blocat din toamna anului 2014, ca urmare a rezilierii contractului cu S.C. Confort SA. Timișoara.

Proiectarea şi execuţia CMID Cluj – Celula nr. 1 – este de 24 de milioane de euro și va dura 14 luni de la semnarea contractului, care a avut loc pe 24.11.2016. Valoarea totală a proiectului CMID Cluj este de 230 milioane € + TVA. Noul ministrul al Mediului, Daniel Constantin, a declarat ieri că un proiect de ordonanţă referitor la taxarea diferenţiată pe tona de gunoi depozitată la groapa de gunoi va fi adoptat cel târziu săptămâna viitoare în şedinţa de Guvern, iar penalitatea va fi suportată de către firmele de salubritate.

 

 

Floreștenii vor „strade pulite”

În vreme ce Clujul se ridică după București, cetățenii marilor orașe din țară participând la mișcări de stradă ce prevestesc operațiuni de amploare, de nivelul celor orchestrate în Italia acum 25 de ani în cursul așa-numitei acțiuni „Mani pulite”, duminică au ieșit și floreștenii să protesteze în fața primăriei.

Doleanțele lor sunt însă ceva mai concrete, cei în jur de 200 (jandarmeria nu a furnizat cifre de la acest protest, dar au fost între 200 și 300) de cetățeni adunați în jurul orei 17 manifestându-și cerințele măcar pentru „strade pulite”, adică ridicarea gunoiului menajer din cea mai mare comună din țară. Protestul a durat mai puțin de o oră – Primăria Florești fiind închisă (în afara orelor de program), iar primarul Horia Șulea, bineînțeles, absent. Totuși, acesta le-a transmis protestatarilor că este „alături de ei” (sic!) și, pentru a spori absurdul situației, că săptămâna viitoare li se va alătura!

Gunoaiele menajere din localitate sunt adunate cu neregularitate, cetățenii fiind afectați de luni întregi de grămezile de gunoaie adunate în jurul containerelor. Administrația locală încearcă din când în când să adopte soluții pentru deblocarea „crizei gunoaielor” însă nici capitalizarea firmei de colectare Quatro Eco Salub, nici identificarea unui teren pentru amenajarea unei rampe de gunoi nu sunt soluții pe termen scurt. Recent, Quatro Eco Salub a notificat Primăria Florești că solicită o majorare a tarifelor și o recapitalizare pentru a putea ridica gunoaiele, iar directorul tehnic Florin Otrocol, adus să dezamorseze situația, și-a încheiat luna trecută contractul cu societatea. Nici amenajarea unei rampei proprii nu a primit avizul autorităților competente aflându-se în lunca inundabilă a Someșului.

Evenimentul a fost relatat de presa clujeană, atât Ziar de Cluj, Făclia, Cluj24h.ro cât și Actual de Cluj și Bună ziua Cluj publicând informații despre acest protest, deși alte probleme par să domine agenda publică. Dar floreștenii le au pe ale lor, iar noua petiție (a câta, oare?) exprimă exasperarea celor care nu pot să facă altceva decât să semneze și să protesteze: Semnez pentru că vreau să trăiesc în Florești, nu în Gunoiești!“, scria o persoană din Florești pe pagina petiției online.

 

 

Petiție gunoaie

Floreștenii au lansat zilele trecute o petiție online pe tema gunoaielor, în speranța de a sensibiliza autoritățile. Cetățenii interesați pot semna petiția a strâns până acum peste 100 de semnături, aici: https://www.petitieonline.com/signatures/gunoi_menajer_floresti/start/40.

Inițiatorii şi-au propus să se întâlnească și ei cât timp cât vor ţine protestele în toată ţara, dar duminica aceasta pe 5 februarie vor protesta pentru gunoaie, în faţa primăriei, la ora 17, după ce vine lumea de la servici. Iată anunțul:

În data de 05.02.2017 ora 17 vă așteptăm pe cei nemulțumiți de situația gunoaielor din Floresti în față la primărie.

Autoritățile nu par dispuse să ia măsuri majore, primarul Horia Șulea dorind să renunțe la serviciile SRL-ului Quatro Eco Salub la care este acționar prin ADI Gelu Voievod, iar prefectul Gheorghe Vuşcan consideră că nu se impune declanşarea stării de alertă  în comună, după cum solicită primarul Şulea.

Alături de reprezentanţii Gărzii de Mediu, Agenţiei de Mediu şi Direcţiei de Sănătate Publică, prefectul Gheorghe Vuşcan a susţinut azi o conferinţă de presă în care a a afirmat că instituţia pe care o conduce a făcut toate demersurile legale pentru soluţionarea problemei deşeurilor din Floreşti. În opinia prefectului Vuşcan, mingea se află în terenul Primăriei şi a Consiliului Local Floreşti, singurii în măsură să rezolve problema.

Nici deputatul USR Emanuel Ungureanu, prezent week-end-ul trecut în comună, nu a reușit mai mult decât să se fotografieze cu gunoaiele, detalii aici. Problemele legate de ridicarea gunoiului menajer nu fac decât să complice situația imobiliară din Florești, unde au început insolvențele constructorilor, iar prețurile apartamentelor stagnează.

Mulți clujeni care au achiziționat apartamente în comună odată cu dezvoltarea imobiliară ar vrea acum să le vândă și să revină în Cluj, dar nu prea găsesc cumpărători, iar în oraș prețurile apartamentelor au crescut. De remarcat că mai există o petiție online aici, cerând demisia primarului din Florești, semnată de peste 700 de persoane.

 

Deputatul Emanuel Ungureanu în Florești

Ce face un deputat clujean ajuns în Florești? Se fotografiază cu gunoaiele, face și un filmuleț pe care îl postează pe internet și dă următoarea declarație:

Datoria mea, jobul meu, 4 ani, este să cultiv orice formă de protest!

explică într-un articol publicat de Florin Moldovan în ZiarDeCluj.ro deputatul Emanuel Ungureanu. (foto: Ziar de Cluj). Formațiunea politică din care face parte, USR, s-a clasat pe locul 3 la alegerile parlamentare din decembrie, fiind votată de 15% din clujeni. Mai precis, în Cluj-Napoca USR a strâns 22% din voturile exprimate, iar în Florești 27% –  în condițiile în care oamenii nu s-au mobilizat.

În Florești au fost la urne numai 49% din cetățenii cu drept de vot, mai precis, au votat doar 9.456 de persoane. Alegerile parlamentare din decembrie au fost câștigate de PNL cu peste 33%. urmat de USR 27%, iar PSD a strâns undeva în jur de 13%. Așa se explică interesul brusc al noului deputat USR pentru gunoaiele care zac neridicate de luni de zile.

Filmulețe și articole online poate posta oricare dintre cetățenii Floreștiului pe internet, însă de la un deputat în Parlamentul României aceștia s-ar așepta probabil la mai mult decât atât: să meargă în calitate oficială la Primărie, să discute cu primarul (chiar dacă este din alt partid politic) și să urgenteze puțin acțiunea, în condițiile în care între cele 200 de tone de gunoi trăiesc oameni.

 

Horia Șulea vrea să renunțe la Quatro Eco Salub

Reproducem o postare de pe pagina de facebook a primarului din Florești:

SC Quatro Eco Salub SRL, firma care are patru consilii locale ca si asociati, se afla in imposibilitatea de a asigura serviciul de salubritate pe raza comunei Floresti, lucru admis oficial si de ea.

Situatiile extreme cer masuri extreme. Maine, marti, sedinta de indata a Consiliului Local Floresti.

Voi cere votul consilierilor locali, asociati in firma Quatro Eco Salub, pentru:

  1. Retragere a Comunei Floresti, prin autoritatea deliberativa Consiliul Local, din ADI Gelu Voevod, entitate juridica care a delegat gestiunea serviciului de salubritate pe raza celor patru comune componente

  2.  Retragere a Comunei Floresti, prin autoritatea deliberativa Consiliul Local, din SC Quatro Eco Salub SRL.

  3. Revocare a HCL privind majorarea capitalului social al SC Quatro Eco Salub SRL unde Consiliul Local este asociat (oricum, majorarea nu a produs absolut nici un efect, decizia luandu-se dupa exercitiul bugetar aferent 2016, acum neexistand încă buget aferent 2017 si implicit nevirandu-se nici o suma)

De asemenea, maine, Comitet Local pentru Situatii de Urgenta, constatare situatie de urgenta.

Citiți mai multe despre problema gunoaielor din Florești pe cluj.pro sau cluj.social. Din păcate, ședința de CL de marți n-a fost de bun augur, consilierii nefiind de acord să strice pe 31 ce-au votat într-o joi, cu nici două săptămâni în urmă 🙁