Cum afectează noua taxă colectarea gunoaielor

Colectare selectivă, varianta post-modernă

Conform prevederilor Legii 384/2013 privind aprobarea OUG 31/2013 pentru modificarea și completarea OUG 196/2005 (ce complicat!) privind Fondul pentru mediu, operatorii de salubritate ce depozitează deșeuri la groapa de gunoi ar fi trebuit să plătească o taxă suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Toate discuțiile legate de formarea noului guvern și aprobarea bugetului au dus la amânarea aplicării acesteia pentru luna februarie – nu se știa de cine va fi suportată, de primării sau de către operatori.

Această taxă urmează să crească la 120 lei/tonă din 2018, și este de fapt o penalitate care se adună într-un Fond pentru mediu. Scopul său este de a reduce deșeurile depozitate (citește, aruncate pur și simplu) și de a stimula colectarea selectivă. Se știe de multă vreme de această taxă, ea trebuia introdusă încă de acum cinci ani, dar 2017 a fost ultimul an până la care UE a permis României să prelungească termenul. Măsura penalizatoare trebuia corelată cu finalizarea noului sistem de colectare al deșeurilor.

Statul român a implementat (sau ar fi trebuit să finalizeze, fără să reușească însă) un sistem de management integrat al deșeurilor, cu fonduri europene de peste 1 miliard de euro, în 32 de județe: doar 14 au fost finalizate, celelalte 18 fiind fazate (amânate). Nici unul din aceste SMID-uri nu este funcțional, conform articolului dedicat acestei probleme de pressone. Riscul este de a suporta proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, de la 2.000 la 130.000 de euro pe zi. UE a oferit fondurile necesare, dar din 2018 va colecta amenzi din localitățile care nu vor reuși să asigure apă și colectarea ecologică a deșeurilor.

Implementarea SMID ar fi condus la taxe de salubritate mai mici: produci mai puțin gunoi (pe care îl depozitezi la containerul potrivit), așa că plătești mai puțin. Primarul Șulea știe acest lucru, ca și faptul că orice majorare a taxelor de salubritate duce la pierderea de voturi, așa că a încercat să „prindă” acest tren, însă situația la Cluj este mult în urma celei din Bistrița (care a semnat contractul în 2009), Timiș – unde SIMD este parțial funcțional, așteptându-se doar finalizarea licitației (și a contestației) pentru operatorul care ridică şi transportă gunoiul sau Mureș, care a reușit să inugureze CMID-ul județean.

Deși economisește, colectarea costă bani

Și Primăria Cluj-Napoca a fost la un pas de o criză a gunoaielor, dar a reușit să construiască o rampă temporară. Comunele însă plătesc bani în plus pentru a duce gunoaiele la depozitele din alte județe. Sigur că această situație n-ar fi avut loc dacă proiectul Centrului de Management al deșeurilor CMID ar fi fost finalizat la timp, dar se știa care sunt etapele. La Cluj, lucrările încă mai continuă: statiile de transfer SMID Cluj au fost recepționate în primăvara anului trecut, dar abia în toamna 2016 s-a deblocat situația construirii Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), proiect blocat din toamna anului 2014, ca urmare a rezilierii contractului cu S.C. Confort SA. Timișoara.

Proiectarea şi execuţia CMID Cluj – Celula nr. 1 – este de 24 de milioane de euro și va dura 14 luni de la semnarea contractului, care a avut loc pe 24.11.2016. Valoarea totală a proiectului CMID Cluj este de 230 milioane € + TVA. Noul ministrul al Mediului, Daniel Constantin, a declarat ieri că un proiect de ordonanţă referitor la taxarea diferenţiată pe tona de gunoi depozitată la groapa de gunoi va fi adoptat cel târziu săptămâna viitoare în şedinţa de Guvern, iar penalitatea va fi suportată de către firmele de salubritate.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *