Asociația „Trăiesc în Florești”

Luna lui cireșar a marcat lansarea Asociației „Trăiesc în Florești”. Aceasta este o organizație non-profit ce a luat ființă din inițiativa locuitorilor, majoritatea orășeni, din „cea mai mare comună din țară”. Realitatea este că în ciuda problemelor de infrastructură, clujenii continuă să abandoneze apartamentele din Cluj-Napoca în care stau cu chirie și să se mute în Florești.

Asta deoarece în ultima perioadă chiriile din Cluj cresc constant (în ton cu ritmul de creștere a prețului/mp construit), astfel că sumele cerute ajung să depășească rata unui credit bancar pentru un apartament în Florești. Astfel că localitatea se mărește iar oamenii care trăiesc aici trebuie să se organizeze cumva. Iată și obiectivele Asociației:

  • creșterea calității vieții pentru toți cetățenii comunei Florești
  • dezvoltarea durabilă și armonioasă a comunei Florești
  • îmbunătățirea cadrului legislativ și practicilor în domeniile arhitecturii și urbanismului, al protecției monumentelor istorice și naturale și a mediului înconjurător, în concordanță cu normele europene
  • cultivarea și respectarea transparenței în deciziile autorităților publice în toate domeniile de interes pentru cetățenii comunei Florești
  • antrenarea cetățenilor comunei Florești la dezbateri publice pe temele majore privind calitatea vieții în comuna Florești
  • organizarea și participarea la dezbateri privind păstrarea, crearea și protecția parcurilor și a zonelor verzi, precum și asigurarea unui mediu înconjurător sănătos pentru cetățenii comunei Florești.

 

 

Până una-alta, oamenii cer pe facebook informații despre comună. Alexandra scrie:

Mă interesează în ce zone pot ajunge mai ușor cu autobuzul având în vedere că băiețelul meu are aproape 4 ani și nu as vrea sa aibă prea mult de mers pe jos pana acasă. Va mulțumesc anticipat tuturor!

Replica vine de la Valy, un floreștean mulțumit:

Noi tocmai ne-am mutat pe strada Plopilor din zona Muzeul Apei, e foarte liniștităși nu e suprapopulată.Nu suntem afectati nici de aglomerație foarte mult (doar când venim de la servici în jurul orei 18, dar autobuzul face de la podul N pana la noi la stradă maxim 15 min). Și toate liniile de autobuze de Florești sunt la capatul străzii- noi suntem încântați, și personal recomand.

Și Laurențiu recomandă o stradă și anume Tineretului „o zonă foarte liniștită și frumoasă”. Informațiile despre Asociație ne-au fost furnizate de către purtătorul de cuvânt, Edmond Kreibik. Președinte este Florin Leu iar vicepreședinte, Alin Vlașin. Situl Asociației este www.atif.ro. Așadar, în atenția administrației locale, comuna crește și apar noi parteneri de dialog!

Floreștiul, guvernat ca un azil sătesc?

N-am mai scris demult pe platforma floresti.club și anume de la (pen)ultimele amânări ale primarului din localitate, respectiv noul termen pentru Centura de sud Floreștiului. Gândită inițial pentru floreșteni, în jurul acestui portal web intenționam să adun câteva „voci” din așa-zisa „comună”-dormitor, în fapt un cartier al Clujului, după cum precizează în ultimele sale articole din Transilvania Reporter sociologul Norbert Petrovici, reprezentant al UBB în comisia de urbanism a Primăriei.

Am identificat câteva din aceste voci, respectiv locuitori ai cartierului care spre deosebire de mine (care doar munceam în Florești), locuiau acolo zi de zi, lovindu-se permanent de problemele sale, nu doar ocazional cum mă loveam eu. Însă fenomenul locuirii în Florești nu este străin de un altul, acela al ocupațiilor din Cluj. Oamenii care-și permit să cumpere apartamente și case în comună (așa low-cost cum sunt ele) fac parte din categoria persoanelor hiperactive, în general membri ai unor familii tinere, și este foarte greu de găsit cineva dispus să stea și să scrie articole pe un site, după 8 ore de muncă și aproape 2 de navetă.

Astfel că ideea sitului s-a schimbat: începusem să scriu aici pentru că mi-am pus în mod real problema acum 5 ani, la achiziționarea unei locuințe, să mă mut în Florești. Variantele erau atunci 1.000 €/mp în cartierele bune din Cluj, 500 €/mp în Florești și 750 €/mp la în zona peri-urbană. Am ales ultima variantă, pentru că mi-a permis să fiu și destul de aproape de servici, ceea ce nu este deloc de neglijat ținând cont de aglomerația tot mai mare din trafic.

Cum în ultimul an s-a pus iar problema unei achiziții în Florești,  pentru fiica mea ajunsă studentă, am încercat iar marea cu degetul, căutând să aflu ce mai este nou prin zonă: prețurile au sărit însă aproape de cele din Clujul de acum 4-5 ani, e drept pentru locuințe dinspre oraș, cum sunt cele din apropiere de Polus, vândute rapid cu 850 €/mp. Cu toate problemele sale, Floreștiul virtual se scumpește în continuare – în vreme ce vechiul Florești, deja-construit și intrat în evidențele primăriei, stagnează. Odată mutați acolo, tinerii devin captivii administrației locale, care acționează pompieristic, făcând față cu greu problemelor curente, incapabilă astfel de planuri pe termen lung.

În continuare am convingerea că Floreștiul, pe lângă administrație, are nevoie de o gândire care să propună idei urbanistice real- aplicabile, nu fantezii politice. Mai mult decât administrarea problemelor curente ori simple articole și dezbateri de presă, care nu sunt altceva decât supape,  e nevoie acolo de think-tank care se coaguleze politici urbane fezabile pentru Florești. Chiar dacă are o Primărie de comună, care încearcă să rezolve problemele „prea ca la noi, prea ca la țară”, Floreștiul este un cartier al Clujului, în fapt o prelungire a Mănășturului (cu întreruperea Polus și casele din Feneșul săsesc). Iar acest cartier are nevoie de politici urbane.

Termen nou pentru Centura Sud

Octombrie 2017 este noul (dar cu siguranță, nu ultimul) termen anunţat azi de primarul Floreștiului pentru darea în folosinţă a controversatei centuri de sud a comunei, numită și ocolitoarea sud. Invitat la Napoca FM, Horia Șulea a dat explicații ascultătorilor cu privire la cauzele care întârziat cu peste un an demararea lucrărilor pentru centura ocolitoare sud:

Am dat ordinul de începere anul trecut pentru că am avut marea problemă cu exproprierile, ne-a ţinut un an de zile, nu datorită faptului că nu am avut bani. Ne lovim de legislaţie şi am scos o hotărâre de consiliu, mai trebuie să scoatem o hotărare de consiliu sau încă 7 în spate, care să consfinţească că prima este aceeaşi lucru cu ultima. Asta e legislaţia, nu avem ce face!

Anul trecut pe 10 mai, în plină campanie electorală, primarul Horia Șulea anunța cu mare fast începerea lucrărilor la Centura de ocolire Sud. În cadrul unei conferințe de presă, edilul Floreștiului prezenta presei inclusiv ordinul de începere a lucrărilor – acesta urmau să demareze chiar pe 17 mai 2016. Și nu greșise decât ultima cifră!

Ce pot să vă spun se lucrează la organizarea de şantier a celor de la firma Diferit, care vor executa şoseaua ocolitoare sud – probabil că după Paşti vor intra în plin şi ei la lucru acolo. E şi perioada asta de dinainte de Paşti, ei îşi ştiu administrarea internă.  Cert este un lucru. Am spus-o şi o repet: termenul de execuţie este de 6 luni de zile.

În luna februarie a acestui an, vocalul edil al Floreştiului mai dăduse un ultimatum subordonaţilor săi: să creeze cadrul pentru deschiderea şantierului până în 3 aprilie.

Deci începând cu lucrările de organizare de şantier avem toate şansele ca în luna octombrie acel drum să fie dat în folosinţă. Accesul la Spitalul Regional se va face şi pe varianta de ocolire sud care va fi gata în toamnă, cu siguranţă cu mult mai repede decât Spitalul Regional de Urgenţă.

Prima centură a Floreștiului

Deși foarte scump, Clujul este un oraș aglomerat. Mai aglomerat decât, bunăoară, Sibiul. În drum spre București, de exemplu, nefiind posesorul unei mașini de viteză, prefer s-o iau prin centrul Sibiului, nu pe centura sa ocolitoare. În cazul meu, diferența de distanță nu merită ocolul – nu aș putea-o converti într-un timp mai scurt. Dar pentru a traversa Clujul, o centură ocolitoare este o necesitate. Aceasta ar putea devia traficul greu și cel de tranzit în jurul orașului, nu prin el.

După cum anunță Gilău.info, prima centură a Floreștiului, parte a Drumului Gilău Vest – Cluj Vest, este în faza demarării procedurii de licitație, pentru realizarea studiului de fezabilitate ce vizează acest proiect. Unui locuitor din Florești i se pare stupid să ocolească pe la Gilău ca să ajungă la Salina din Turda, spre exemplu, când e mult mai scurt s-o ia pe Calea Floreștiului, apoi pe varianta Mănăștur-Zorilor și să iasă din oraș pe Calea Turzii. Dacă are de mers până la Apahida ori la piața de legume din Dezmir, traversează iar orașul pe toată lungimea lui de la V la E (mult mai mare decât lățimea N-S).

Dacă Gheorghe Robu, primarul Timișoarei se gândește deja la viitoarea unificare urbană cu Aradul (oraș despărțit de al său de un tronson de autostradă), primarul Emil Boc pare mult mai preocupat de prezent, ignorând atât proximitatea cu Turda, cât mai ales cea cu Floreștiul. În vreme ce Clujul își propune să extindă linia de Tramvai (care VA MERGE SPRE FLORESTI PE CENTURA DIN SPATELE POLUS, după cum titrau specialiștii), primarul Timișoarei vrea să îngroape proiectul tramvaiului Timișoara Gară-Aeroport în subteran, propunându-și să facă un metrou ca să lase loc viitoarei dezvoltări a orașului pe traseul spre Arad.

La noi, centura Floreștiului este o denumire improprie – nu există un traseu rotund, ocolitor al orașului, ci doar variante paralele cu drumul principal ce traversează localitatea întinsă de o parte și de alta a drumului ca orice (fostă) comună din românia. Acest drum Gilău Vest – Cluj Veste este dublat de un alt drum expres numit variantă ocolire Baciu, așa-numita (cândva) centură a Baciului, care amenință să afecteze câteva parcele situate în Parcul Tetarom I. Compania ar fi depus, conform ziuadecluj.ro o plângere prealabilă în care susține că:

pe anumite parcele există construcţii sau proiecte ale clienţilor Tetarom aflate în derulare şi că drumul expres – ocolire Baciu ce are o lăţime de 21 de m, și este paralel cu calea ferată trece pe parcelele unde se află în prezent drumul de incintă a Parcului Industrial.

Să reținem așadar această formulare (drum expres sau ocolitoare) care se pare că înlocuiește mai nou termenul de centură, cel puțin în cazul localităților ce fac parte din Planul de Mobilitate Urbană a Clujului, finalizat în noiembrie 2015. O dovadă a faptului că nu avem proiecte clare de centuri, ci doar variante ocolitoare ale localităților strangulate. Primăria Cluj susţine că ocolitoarea Baciu şi intersecţia denivelată cu calea ferată pot fi implementate cu finanţare naţională din partea statului român prin Compania de drumuri (CNAIR):

Va fi propus ca proiect suport cu finanţare naţională – pe termen lung în variantă extinsă: cale rutieră nouă până la nodul A3 Nădăşel.

Florești, toboganul clasei mijlocii?

Închis între dealurile care-l mărginesc, Clujul de azi experimentează o geografie a fugii. În vreme ce singura sa zonă de expansiune (conform opiniilor arhitecților) ar fi sudul geografic (fosta colonie Borhanci, acum cartier), locuitorii săi au depășit de câtăva vreme barierele naturale.

Așa-zisa clasă de mijloc, oamenii care mai reușesc să trăiască dintr-un job bun, și ale căror salarii pot încă suporta atât ratele la bănci, cât și greutatea coșului zilnic și povara fiscală, s-a mutat în vestul simbolic. În loc să emigreze în vestul Europei (unde puterea lor de muncă le-ar fi putut aduce un salariu mai generos) au preferat, forțați probabil și de situația familială, să migreze în vestul Clujului, în comuna, orașul sau suburbia numită ironic Florești – pentru că există acolo mai mult asfalt decât flori…

Acest fenomen urbanistic și social al României, în care explozia construcțiilor a concentrat un segment important al populației orașului – atribuit în mod eronat clasei de mijloc – este de fapt un cartier virtual al Clujului, numit de mine tobogan: un loc unde oamenii poposesc doar seara, să doarmă, și de unde își dau drumul, înapoi în oraș, a doua zi dimineața. Dacă până mai an existau anumite ore în care vârful de trafic Florești-Cluj și Cluj-Florești era posibil de evitat (respectiv dimineața la începerea programului și după-amiaza la sfârșitul său), odată cu apropierea primăverii acest orar devine imposibil de speculat.

Ca timp, poți parcurge distanța dintre Nord-vestul Clujului (unde stau eu) spre comuna din Vestul său (în spatele primăriei Florești, unde am lucrat, pe strada Cetății) în 15 minute, dacă o faci în contra-timp. Adică dacă mergi spre Florești în vreme ce locuitorii săi coboară în valuri spre Cluj, și te-ntorci în oraș în vreme ce ei revin spre comună, banda ta este una relativ lejeră – pentru că circuli cu riveranii, ci cu turiștii obișnuiți. La alte ore însă, circulația a devenit imprevizibilă. Oricând te poți trezi blocat în trafic, din orice direcție ai veni.

Un fenomen în oglindă este estul Clujului, zona Pata-Rât, unde romii din centrul orașului au fost evacuați treptat (ori s-au stabilit singuri) lângă rampa de gunoi, din care colectează selectiv deșeurile valorificabile. Dacă pentru evacuarea romilor este ușor de găsit un responsabil, pentru pseudo-evacuarea potențialei clase de mijloc (fiindcă așa poate fi numită migrația clujenilor în Florești o pseudo-evacuare) aceștia sunt mai ușor de identificat: este vorba de bogații (constructori ai) Clujului.

– în curs –

Cine vinde droguri la Florești?

Asta e o întrebare la care au încercat să răspundă cei de la DIICOT, de vreme ce au efectuat în cursul săptămânii trecute percheziții domiciliare în comuna Florești și la Turda, la mai mulți suspecți de trafic de droguri de risc. Sunt convins că vor găsi răspunsul la-ntrebare, și-l vor comunica presei. Din câte au dat pe Ziua de Cluj,  mascații au săltat pentru audieri 7 suspecți și 35 de martori.

Întrebarea mea este cine le cumpără? Că în zonă nu prea se-ntrevăd nici perspectivele unei prosperități asociate cu consumul de droguri, și nici sărăcia lucie sau disperarea care de asemenea, duc la așa ceva. Floreștiul mi se pare, atunci când mai trec prin el, o zonă suspendată la marginea Clujului, ca un fel de tobogan pentru copii mari. Unul în care merg la somn (ca în joacă) și din care-și dau drumul de câteva ori pe zi ca să ajungă-n Cluj, la job sau cu copiii cei mici la școli sau la grădi.

Problema este că odată plecați din Cluj, nimeni nu-i mai vrea pe acești copii, mici și mari. Primarul Emil Boc a deschis, cel puțin la nivel declarativ, disputa pe tema „migrației fictive” sau „migrației înapoi” din Florești în Cluj, pentru ocuparea de locuri în școlile din oraș:

Vreau să știe cei care-și fac în mod fictiv vize de flotant, pentru a-și putea înscrie copiii la școlile din centru. și mai ales proprietarii care își dau acordul, că Poliția va face verificări. În cazul în care se constată că există o declarație în fals, adică un proprietar a spus că la mine stă X sau Y cu viză de flotant, dar nu plătește cheltuieli, pentru că nu figurează în cartea de imobil și nimeni nu l-a văzut acolo, acel proprietar va putea fi sancționat inclusiv penal, pentru fals în declarații.

Ai dreptul legal să soliciți o viză de flotant, dar nu ai dreptul să o folosești în mod abuziv pentru a obține un drept suplimentar. Atrag atenția că se fac verificări în teren, prin sondaj. De azi au început verificările. Dacă omul s-a mutat acolo, noi nu avem nicio problemă, dar nu e normal când într-o garsonieră avem 50 de vize de flotant. Noi nu putem refuza flotantul, dacă omul chiar stă. Nu există o prevedere câte persoane pot sta într-o locuință. Nu spune legea că îi poți da flotant numai dacă are 10 mp/persoană. Dacă ai făcut cerere și proprietarul și-a dat acordul, atunci trebuie să stai acolo. De acum încolo, în urma depunerii cererii de flotant, Primăria va verifica în timp de 30 de zile dacă persoana respectivă chiar locuiește acolo.  Vom trimite la administratorul de bloc hârtie pentru a întreba și vom merge la fața locului.

Problema primarului din Cluj este că atât învățământul (școlile), cât și traficul din Cluj sunt supra-solicitate:

Sunt solicitări de câte 12 clase în plus la unele școli din centrul Clujului. Asta înseamnă 12 clase ori 30 de copii, adică un număr de minim 300 de mașini în plus, care blochează centrul în fiecare dimineață. Toți clujenii suportăm că undeva la capătul firului cineva nu respectă legea.

Desigur, de microbuze școlare sau de școli deschise în Florești este mai complicat să vorbim, așa că scoatem legea la înaintare. Dacă e s-o luăm pe cea dreaptă, primarul Clujului are dreptate – dar ar putea s-o împartă (dreptatea cu pricina) cu primarul Floreștiului, că doar sunt colegi de partid acum. Și pe undeva, ambii ar trebui să-și asume responsabilitatea problemei sociale din așa-zisa comună.

Ca să răspund la întrebarea ridicată, cred că există și vor mai exista droguri electorale în această zonă, iar cei care le cumpără sunt locuitorii Floreștiului, duși de nas de propaganda făcută de cei care au pâinea și cuțitul. În zece-cincisprezece ani, nici Mănășturului, de exemplu, nu-i întrevăd alt viitor decât ghetoizarea spre care se îndreaptă deja cu pași mari.

Imaginați-vă cum va arăta Floreștiul atunci…

Ședință CL Florești

Ieri a avut loc o ședință extraordinară de Consiliu Local pentru a se supune la vot două proiecte pe fonduri europene: modernizarea, lărgirea, acoperirea văii de pe strada Eroilor și demararea proiectului Poligonul Mic. Pe ordinea de zi:

  1. Proiect de hotărâre privind începerea demersurilor pentru întocmirea documentatiilor și inițierea procedurii de achizitie de servicii pentru obiectivul ” Modernizare strada Eroilor în comuna Florești, jud. Cluj”
  2. Proiect de hotărâre privind începerea demersurilor pentru întocmirea documentatiilor și inițierea procedurii de achizitie de servicii pentru obiectivul “Centrul cultural , baza sportivă și de agrement în comuna Florești, jud. Cluj”.
  3. Proiect de hotărâre privind întocmirea documentațiilor și inițiereaprocedurii de achizitie de servicii pentru asigurarea durabilității proiectului ” Florești- străveche vatră istorică și ecumenică”)

Au lipsit Dan Maier – consilierul demisionar de la ALDE care va fi înlocuit de altcineva de pe lista lor – și doi consilieri UDMR. După ședință, azi primarul Horia Șulea a ieșit cu câteva informații noi pe facebook:

  1. Noua gradiniță de pe str. Ioan Rusu de langa Primarie, functioneaza deja cu o serie de grupe de copii (scoala va fi gata pana in toamna acestui an)
  2. Până pe 10 februarie salubritatea se plateste catre QES. Dincolo de aceea data serviciul de salubritate se va plati de catre toti florestenii plus persoane juridice, direct catre Primarie, via ghiseul.ro, prin POS sau numerar la caserie.
  3. Legat de tarif, nu e exclus ca acesta chiar sa scada cu 1-2 lei per persoana. Taxa va fi stabilita prin votul Consiliului Local, dupa calculele aparatului de specialitate din Primarie.
  4. Legat de program ridicari, se actioneaza ZILNIC (luni-sambata), cu 3 masini de gabarit mare pe Floresti, fiind vorba de MINIM 2 ridicari per saptamana.
  5. In ceea ce priveste restantele Asociatiilor de Proprietari catre QES, acestea, fiind vorba de un contract comercial intre 2 persoane juridice, acestea tin exclusiv de activitatea economico-financiara a QES si colaborarea sa cu clientii sai.

PS: Azi a sosit in Primărie de la QES un memoriu prin care se cere revocarea Deciziei ADI de suspendare a contactului de delegare serviciu de salubrizare. Decizie care ar fi ilegala. Unii se substituie deja puterii conferite unui judecator. QES in loc sa isi rezolve gravele probleme manageriale si organizatorice care ne-au obligat la decizia suspendării se țin de memorii….

Avem un operator nou, care isi face treaba si chiar la preț mai mic per locuitor. Ce ziceți, revocam Decizia ADI de suspendare ? 🙂 se amuză primarul la finalul postării sale

Situația gunoaielor, temporar deblocată

În sfârșit, primarul Șulea reușește să deblocheze (măcar temporar) criza gunoaielor din Florești, nu fără a politiza situația. După ce a căutat sprijinul prefectului Vușcan, iar acesta a refuzat să declare Starea de urgență, a apelat la Consiliul județean Cluj, unde colegul său de partid, președintele Alin Tișe, aflat pe cai mari (tocmai și-a anunțat candidatura la o funcție în conducerea PNL) a găsit o formulă să suspende temporar (pentru 90 de zile) contractul cu Quatro Eco Salub.

Felicitări primarului pentru insistență și cetățenilor pentru presiunea făcută (sunt convins că altfel situația ar fi trenat mult și bine). Vremurile sunt așa cum sunt, iar singura grijă a politicienilor este imaginea: tot ce fac este pentru a-și conserva statutul și imaginea de hommo politicus. Că într-un târziu această imagine ajunge la gunoi, asta este altă poveste. Măcar acum, în ultimul ceas, primăria și-a asumat colectarea sumei necesare plății operatorului de salubritate de la cetățeni (ceea ce n-a fost dispusă să își asume cu firma proprie), care sumă a rămas neschimbată – așa că toată lumea este mulțumită.

Floreștiul arată în sfârșit ca un loc în care trăiesc oameni, nu șobolani.

Locuirea în Florești – varianta științifică

Întrebarea din discursul președintelui în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere aplicată și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să își pună și apoi să răspundă aplicat la această întrebare. Am început aici o serie de articole ce-și propune să investigheze identitatea Floreștiului, de la apariția localității și până în prezent.

Azi, partea a doua:

De la faza de atracție la locuirea științifică

După prima fază, cea de atracție generată de prețurile sensibil mai mici, Floreștiul a început să fie analizat în diverse studii antropologice și teze de doctorat legate de locuirea în vechile cartiere socialiste și transformările urbane de după 1989. În acestea se amintește că proiectanții atelierelor socialiste obișnuiau să construiască garsoniere între blocuri într-un proces urbanistic numit îndesire. Acum, se pare că îndesirea a fost înlocuită de construirea blocurilor între cartiere, localități sau comune.

Construcția Floreștiului a fost problematică încă de la începuturile sale. Dezvoltarea cartierului de blocuri a avut loc fără realizarea unor investiții prealabile în infrastructură și fără un proiect care să unească diversele ansambluri imobiliare într-un plan coerent. Primele etape ale fluxului de locuitori ai Clujului spre suburbie au fost mișcări de atracție ale Floreștiului. În aceste prime etape, cartierul Florești reprezenta un potențial – o zonă rezidențială care, odată finalizată promitea să ofere condiții de locuit superioare vechilor cartiere de blocuri din oraș, singurul dezavantaj fiind distanța față de locul de muncă.

Care este motivația achiziționării unei locuințe într-o zonă lipsită de servicii?

Principalul motiv al mutării în Florești este cel financiar – prețul accesibil al locuințelor. Cartierele Clujului fiind accesibile doar în regim de chirie, alegerea unui spațiu locativ se reduce la un calcul: în loc să plătești chirie în oraș, o rată similară la bancă pentru achiziționarea unei locuințe în Florești îți asigură la sfârșitul perioadei măcar intrarea în proprietate, deci o variantă superioară – cu tot disconfortul aferent. Ce lipsește din Florești este orice depășește locuirea imediată. Locuirea este redusă la spațiul bine delimitat al apartamentului.

Acesta este și motivul pentru care Floreștiul a fost denumit comună-dormitor. Spațiul exterior (cvasi-inexistent) al Floreștiului este substituit cu cel al Clujului, ceea ce determină necesitatea uneia sau chiar a mai multor mașini / familie. Posesia unui singur autoturism devine problematică, utilizarea în comun a acestuia fiind de multe ori exclusă din cauza imposibilității sincronizării programului zilnic. Ecuația aparent simplă Apartament Cluj = 2 apartamente Florești devine dezechilibrată, transformându-se în Apartament Cluj = 2 apartamente Florești + 3 mașini.

De ce se lipsește Floreștiul de perspective?

Practic, incapacitatea de gestionare a investitorilor (colectarea gunoaielor de la centrele comerciale Metro, Vivo! șamd ar fi asigurat rentabilizarea unei firme de salubritate locale). Aspectele negative ale spațiului exterior și ale locuirii în cartier determină refuzul identificării cu zona de rezidență. Floreștiul are un statut ambiguu în raport cu Clujul, fiind considerat mai degrabă o anexă a orașului sau o zonă cu statut incert care nu justifică asumarea identității de floreștean.

Totuși, vine o vreme când întrebarea pusă de președintele Iohannis în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere tradusă și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să-și chestioneze cetățenii (sau con-țăranii, dacă vrea să rămână doar un sat): ce localitate vrem să fim?

Problema identității Floreștiului a mai fost ridicată ocazional în presa locală, de către jurnalistul Liviu Alexa, care propunea în Ziar de Cluj fuziunea Florești-Cluj sau pe internet, pe blogul clujulimobiliar care consideră că oamenii au ales Floreștiul datorită proximității centrelor comerciale.

– continuă în articole scurte pentru a nu plictisi –

Captiv în Florești

La marginea Clujului, locuitorii Floreștiului se simt captivi în cea mai mare comună din țară. Nu drumul de intrare-ieșire din localitate, cel mai aglomerat din România, este singurul motiv. Cum s-a ajuns aici?

De fapt șoseaua de acces în Florești, una cu două benzi pe sens, este una chiar foarte bună: pe ea se circulă oricum mai rapid decât în Cluj (cu o medie de peste 60 km/h), exceptând dimineața devreme (pe sensul de ieșire) și după încheierea programului de lucru (pe celălalt sens). Principala problema este lipsa perspectivelor în localitatea din zona peri-urbană a Clujului.

Între cartier de periferie și comună-dormitor

Practic, Floreștiul nu prea mai poate fi numit comună (decât prin satele aparținătoare Luna de Sus și Tăuți), în condițiile în care 80% din locuitorii săi provin din Cluj-Napoca. În marea lor majoritate – tineri sătui să stea în chirie în fostul cartier muncitoresc Mănăștur, transformat în cartier-dormitor pentru mulți studenți la Cluj, sau familii cu copii mari, dispuse să-și schimbe domiciliul pentru a câștiga (încă un) spațiu locativ.

Totul a început în 2004 cu primul bloc ANL construit de Primăria Cluj în Cetatea Fetei, acolo și nu în oras din cauza rivalitătii dintre PSD și PRM pe vremea  primarului Funar. Pentru acel bloc s-au plătit utilitățile, inclusiv racordarea la gaz, care genera cea mai mare cheltuială și cel mai mare risc pentru întreprinzători. Ei bine, la acea conductă trasă pentru blocul ANL s-au înțepat ulterior toți dezvoltatorii imobiliari, iar dezvoltarea haotică a localității a „înțepat” tot mai mulți clujeni, atrași de prețurile mici (aproape 1/2 raportat la cele de Cluj). La acel moment, ecuația apărută era una simplă:

Apartament Cluj = 2 apartamente Florești

Ce localități au mai cunoscut o dezvoltare similară?

În același timp, la marginea Bucureștilor răsăreau cartiere similare. Spre exemplu: cartierul Militari, situat la intrarea dinspre autostrada A1 Pitești (primul tronson de autostradă din România), un cartier (derivat din comuna cu același nume) ce poate fi asemănat cu Mănășturul clujean, cu o excepție 🙂 Mănășturul nu are autogară. Ei bine, la marginea Militarilor a apărut un cartier similar Floreștiului, în localitatea Roșu din comuna Chiajna.

Dar – surpriză! – prețurile din Roșu sunt mai mici decât în Florești iar străzile, deși la fel de înghesuite, sufocate de mult prea rapida (și haotica) dezvoltare urbanistică a localității, sunt totuși curate. Până și un duplex în zonă este mai ieftin decât unul în Florești. O paralelă s-ar mai putea trasa între cartierul Freidorf din Timișoara și Florești / Mănăștur, dar să nu divagăm. Scopul acestui articol este investigarea identității Floreștiului. Aștept reacții și comentarii de la cititori pentru a-l completa.

– continuă aici