Captiv în Florești

La marginea Clujului, locuitorii Floreștiului se simt captivi în cea mai mare comună din țară. Nu drumul de intrare-ieșire din localitate, cel mai aglomerat din România, este singurul motiv. Cum s-a ajuns aici?

De fapt șoseaua de acces în Florești, una cu două benzi pe sens, este una chiar foarte bună: pe ea se circulă oricum mai rapid decât în Cluj (cu o medie de peste 60 km/h), exceptând dimineața devreme (pe sensul de ieșire) și după încheierea programului de lucru (pe celălalt sens). Principala problema este lipsa perspectivelor în localitatea din zona peri-urbană a Clujului.

Între cartier de periferie și comună-dormitor

Practic, Floreștiul nu prea mai poate fi numit comună (decât prin satele aparținătoare Luna de Sus și Tăuți), în condițiile în care 80% din locuitorii săi provin din Cluj-Napoca. În marea lor majoritate – tineri sătui să stea în chirie în fostul cartier muncitoresc Mănăștur, transformat în cartier-dormitor pentru mulți studenți la Cluj, sau familii cu copii mari, dispuse să-și schimbe domiciliul pentru a câștiga (încă un) spațiu locativ.

Totul a început în 2004 cu primul bloc ANL construit de Primăria Cluj în Cetatea Fetei, acolo și nu în oras din cauza rivalitătii dintre PSD și PRM pe vremea  primarului Funar. Pentru acel bloc s-au plătit utilitățile, inclusiv racordarea la gaz, care genera cea mai mare cheltuială și cel mai mare risc pentru întreprinzători. Ei bine, la acea conductă trasă pentru blocul ANL s-au înțepat ulterior toți dezvoltatorii imobiliari, iar dezvoltarea haotică a localității a „înțepat” tot mai mulți clujeni, atrași de prețurile mici (aproape 1/2 raportat la cele de Cluj). La acel moment, ecuația apărută era una simplă:

Apartament Cluj = 2 apartamente Florești

Ce localități au mai cunoscut o dezvoltare similară?

În același timp, la marginea Bucureștilor răsăreau cartiere similare. Spre exemplu: cartierul Militari, situat la intrarea dinspre autostrada A1 Pitești (primul tronson de autostradă din România), un cartier (derivat din comuna cu același nume) ce poate fi asemănat cu Mănășturul clujean, cu o excepție 🙂 Mănășturul nu are autogară. Ei bine, la marginea Militarilor a apărut un cartier similar Floreștiului, în localitatea Roșu din comuna Chiajna.

Dar – surpriză! – prețurile din Roșu sunt mai mici decât în Florești iar străzile, deși la fel de înghesuite, sufocate de mult prea rapida (și haotica) dezvoltare urbanistică a localității, sunt totuși curate. Până și un duplex în zonă este mai ieftin decât unul în Florești. O paralelă s-ar mai putea trasa între cartierul Freidorf din Timișoara și Florești / Mănăștur, dar să nu divagăm. Scopul acestui articol este investigarea identității Floreștiului. Aștept reacții și comentarii de la cititori pentru a-l completa.

– continuă aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *