Prima centură a Floreștiului

Deși foarte scump, Clujul este un oraș aglomerat. Mai aglomerat decât, bunăoară, Sibiul. În drum spre București, de exemplu, nefiind posesorul unei mașini de viteză, prefer s-o iau prin centrul Sibiului, nu pe centura sa ocolitoare. În cazul meu, diferența de distanță nu merită ocolul – nu aș putea-o converti într-un timp mai scurt. Dar pentru a traversa Clujul, o centură ocolitoare este o necesitate. Aceasta ar putea devia traficul greu și cel de tranzit în jurul orașului, nu prin el.

După cum anunță Gilău.info, prima centură a Floreștiului, parte a Drumului Gilău Vest – Cluj Vest, este în faza demarării procedurii de licitație, pentru realizarea studiului de fezabilitate ce vizează acest proiect. Unui locuitor din Florești i se pare stupid să ocolească pe la Gilău ca să ajungă la Salina din Turda, spre exemplu, când e mult mai scurt s-o ia pe Calea Floreștiului, apoi pe varianta Mănăștur-Zorilor și să iasă din oraș pe Calea Turzii. Dacă are de mers până la Apahida ori la piața de legume din Dezmir, traversează iar orașul pe toată lungimea lui de la V la E (mult mai mare decât lățimea N-S).

Dacă Gheorghe Robu, primarul Timișoarei se gândește deja la viitoarea unificare urbană cu Aradul (oraș despărțit de al său de un tronson de autostradă), primarul Emil Boc pare mult mai preocupat de prezent, ignorând atât proximitatea cu Turda, cât mai ales cea cu Floreștiul. În vreme ce Clujul își propune să extindă linia de Tramvai (care VA MERGE SPRE FLORESTI PE CENTURA DIN SPATELE POLUS, după cum titrau specialiștii), primarul Timișoarei vrea să îngroape proiectul tramvaiului Timișoara Gară-Aeroport în subteran, propunându-și să facă un metrou ca să lase loc viitoarei dezvoltări a orașului pe traseul spre Arad.

La noi, centura Floreștiului este o denumire improprie – nu există un traseu rotund, ocolitor al orașului, ci doar variante paralele cu drumul principal ce traversează localitatea întinsă de o parte și de alta a drumului ca orice (fostă) comună din românia. Acest drum Gilău Vest – Cluj Veste este dublat de un alt drum expres numit variantă ocolire Baciu, așa-numita (cândva) centură a Baciului, care amenință să afecteze câteva parcele situate în Parcul Tetarom I. Compania ar fi depus, conform ziuadecluj.ro o plângere prealabilă în care susține că:

pe anumite parcele există construcţii sau proiecte ale clienţilor Tetarom aflate în derulare şi că drumul expres – ocolire Baciu ce are o lăţime de 21 de m, și este paralel cu calea ferată trece pe parcelele unde se află în prezent drumul de incintă a Parcului Industrial.

Să reținem așadar această formulare (drum expres sau ocolitoare) care se pare că înlocuiește mai nou termenul de centură, cel puțin în cazul localităților ce fac parte din Planul de Mobilitate Urbană a Clujului, finalizat în noiembrie 2015. O dovadă a faptului că nu avem proiecte clare de centuri, ci doar variante ocolitoare ale localităților strangulate. Primăria Cluj susţine că ocolitoarea Baciu şi intersecţia denivelată cu calea ferată pot fi implementate cu finanţare naţională din partea statului român prin Compania de drumuri (CNAIR):

Va fi propus ca proiect suport cu finanţare naţională – pe termen lung în variantă extinsă: cale rutieră nouă până la nodul A3 Nădăşel.

Florești, toboganul clasei mijlocii?

Închis între dealurile care-l mărginesc, Clujul de azi experimentează o geografie a fugii. În vreme ce singura sa zonă de expansiune (conform opiniilor arhitecților) ar fi sudul geografic (fosta colonie Borhanci, acum cartier), locuitorii săi au depășit de câtăva vreme barierele naturale.

Așa-zisa clasă de mijloc, oamenii care mai reușesc să trăiască dintr-un job bun, și ale căror salarii pot încă suporta atât ratele la bănci, cât și greutatea coșului zilnic și povara fiscală, s-a mutat în vestul simbolic. În loc să emigreze în vestul Europei (unde puterea lor de muncă le-ar fi putut aduce un salariu mai generos) au preferat, forțați probabil și de situația familială, să migreze în vestul Clujului, în comuna, orașul sau suburbia numită ironic Florești – pentru că există acolo mai mult asfalt decât flori…

Acest fenomen urbanistic și social al României, în care explozia construcțiilor a concentrat un segment important al populației orașului – atribuit în mod eronat clasei de mijloc – este de fapt un cartier virtual al Clujului, numit de mine tobogan: un loc unde oamenii poposesc doar seara, să doarmă, și de unde își dau drumul, înapoi în oraș, a doua zi dimineața. Dacă până mai an existau anumite ore în care vârful de trafic Florești-Cluj și Cluj-Florești era posibil de evitat (respectiv dimineața la începerea programului și după-amiaza la sfârșitul său), odată cu apropierea primăverii acest orar devine imposibil de speculat.

Ca timp, poți parcurge distanța dintre Nord-vestul Clujului (unde stau eu) spre comuna din Vestul său (în spatele primăriei Florești, unde am lucrat, pe strada Cetății) în 15 minute, dacă o faci în contra-timp. Adică dacă mergi spre Florești în vreme ce locuitorii săi coboară în valuri spre Cluj, și te-ntorci în oraș în vreme ce ei revin spre comună, banda ta este una relativ lejeră – pentru că circuli cu riveranii, ci cu turiștii obișnuiți. La alte ore însă, circulația a devenit imprevizibilă. Oricând te poți trezi blocat în trafic, din orice direcție ai veni.

Un fenomen în oglindă este estul Clujului, zona Pata-Rât, unde romii din centrul orașului au fost evacuați treptat (ori s-au stabilit singuri) lângă rampa de gunoi, din care colectează selectiv deșeurile valorificabile. Dacă pentru evacuarea romilor este ușor de găsit un responsabil, pentru pseudo-evacuarea potențialei clase de mijloc (fiindcă așa poate fi numită migrația clujenilor în Florești o pseudo-evacuare) aceștia sunt mai ușor de identificat: este vorba de bogații (constructori ai) Clujului.

– în curs –

Cine vinde droguri la Florești?

Asta e o întrebare la care au încercat să răspundă cei de la DIICOT, de vreme ce au efectuat în cursul săptămânii trecute percheziții domiciliare în comuna Florești și la Turda, la mai mulți suspecți de trafic de droguri de risc. Sunt convins că vor găsi răspunsul la-ntrebare, și-l vor comunica presei. Din câte au dat pe Ziua de Cluj,  mascații au săltat pentru audieri 7 suspecți și 35 de martori.

Întrebarea mea este cine le cumpără? Că în zonă nu prea se-ntrevăd nici perspectivele unei prosperități asociate cu consumul de droguri, și nici sărăcia lucie sau disperarea care de asemenea, duc la așa ceva. Floreștiul mi se pare, atunci când mai trec prin el, o zonă suspendată la marginea Clujului, ca un fel de tobogan pentru copii mari. Unul în care merg la somn (ca în joacă) și din care-și dau drumul de câteva ori pe zi ca să ajungă-n Cluj, la job sau cu copiii cei mici la școli sau la grădi.

Problema este că odată plecați din Cluj, nimeni nu-i mai vrea pe acești copii, mici și mari. Primarul Emil Boc a deschis, cel puțin la nivel declarativ, disputa pe tema „migrației fictive” sau „migrației înapoi” din Florești în Cluj, pentru ocuparea de locuri în școlile din oraș:

Vreau să știe cei care-și fac în mod fictiv vize de flotant, pentru a-și putea înscrie copiii la școlile din centru. și mai ales proprietarii care își dau acordul, că Poliția va face verificări. În cazul în care se constată că există o declarație în fals, adică un proprietar a spus că la mine stă X sau Y cu viză de flotant, dar nu plătește cheltuieli, pentru că nu figurează în cartea de imobil și nimeni nu l-a văzut acolo, acel proprietar va putea fi sancționat inclusiv penal, pentru fals în declarații.

Ai dreptul legal să soliciți o viză de flotant, dar nu ai dreptul să o folosești în mod abuziv pentru a obține un drept suplimentar. Atrag atenția că se fac verificări în teren, prin sondaj. De azi au început verificările. Dacă omul s-a mutat acolo, noi nu avem nicio problemă, dar nu e normal când într-o garsonieră avem 50 de vize de flotant. Noi nu putem refuza flotantul, dacă omul chiar stă. Nu există o prevedere câte persoane pot sta într-o locuință. Nu spune legea că îi poți da flotant numai dacă are 10 mp/persoană. Dacă ai făcut cerere și proprietarul și-a dat acordul, atunci trebuie să stai acolo. De acum încolo, în urma depunerii cererii de flotant, Primăria va verifica în timp de 30 de zile dacă persoana respectivă chiar locuiește acolo.  Vom trimite la administratorul de bloc hârtie pentru a întreba și vom merge la fața locului.

Problema primarului din Cluj este că atât învățământul (școlile), cât și traficul din Cluj sunt supra-solicitate:

Sunt solicitări de câte 12 clase în plus la unele școli din centrul Clujului. Asta înseamnă 12 clase ori 30 de copii, adică un număr de minim 300 de mașini în plus, care blochează centrul în fiecare dimineață. Toți clujenii suportăm că undeva la capătul firului cineva nu respectă legea.

Desigur, de microbuze școlare sau de școli deschise în Florești este mai complicat să vorbim, așa că scoatem legea la înaintare. Dacă e s-o luăm pe cea dreaptă, primarul Clujului are dreptate – dar ar putea s-o împartă (dreptatea cu pricina) cu primarul Floreștiului, că doar sunt colegi de partid acum. Și pe undeva, ambii ar trebui să-și asume responsabilitatea problemei sociale din așa-zisa comună.

Ca să răspund la întrebarea ridicată, cred că există și vor mai exista droguri electorale în această zonă, iar cei care le cumpără sunt locuitorii Floreștiului, duși de nas de propaganda făcută de cei care au pâinea și cuțitul. În zece-cincisprezece ani, nici Mănășturului, de exemplu, nu-i întrevăd alt viitor decât ghetoizarea spre care se îndreaptă deja cu pași mari.

Imaginați-vă cum va arăta Floreștiul atunci…