Ședință CL Florești

Ieri a avut loc o ședință extraordinară de Consiliu Local pentru a se supune la vot două proiecte pe fonduri europene: modernizarea, lărgirea, acoperirea văii de pe strada Eroilor și demararea proiectului Poligonul Mic. Pe ordinea de zi:

  1. Proiect de hotărâre privind începerea demersurilor pentru întocmirea documentatiilor și inițierea procedurii de achizitie de servicii pentru obiectivul ” Modernizare strada Eroilor în comuna Florești, jud. Cluj”
  2. Proiect de hotărâre privind începerea demersurilor pentru întocmirea documentatiilor și inițierea procedurii de achizitie de servicii pentru obiectivul “Centrul cultural , baza sportivă și de agrement în comuna Florești, jud. Cluj”.
  3. Proiect de hotărâre privind întocmirea documentațiilor și inițiereaprocedurii de achizitie de servicii pentru asigurarea durabilității proiectului ” Florești- străveche vatră istorică și ecumenică”)

Au lipsit Dan Maier – consilierul demisionar de la ALDE care va fi înlocuit de altcineva de pe lista lor – și doi consilieri UDMR. După ședință, azi primarul Horia Șulea a ieșit cu câteva informații noi pe facebook:

  1. Noua gradiniță de pe str. Ioan Rusu de langa Primarie, functioneaza deja cu o serie de grupe de copii (scoala va fi gata pana in toamna acestui an)
  2. Până pe 10 februarie salubritatea se plateste catre QES. Dincolo de aceea data serviciul de salubritate se va plati de catre toti florestenii plus persoane juridice, direct catre Primarie, via ghiseul.ro, prin POS sau numerar la caserie.
  3. Legat de tarif, nu e exclus ca acesta chiar sa scada cu 1-2 lei per persoana. Taxa va fi stabilita prin votul Consiliului Local, dupa calculele aparatului de specialitate din Primarie.
  4. Legat de program ridicari, se actioneaza ZILNIC (luni-sambata), cu 3 masini de gabarit mare pe Floresti, fiind vorba de MINIM 2 ridicari per saptamana.
  5. In ceea ce priveste restantele Asociatiilor de Proprietari catre QES, acestea, fiind vorba de un contract comercial intre 2 persoane juridice, acestea tin exclusiv de activitatea economico-financiara a QES si colaborarea sa cu clientii sai.

PS: Azi a sosit in Primărie de la QES un memoriu prin care se cere revocarea Deciziei ADI de suspendare a contactului de delegare serviciu de salubrizare. Decizie care ar fi ilegala. Unii se substituie deja puterii conferite unui judecator. QES in loc sa isi rezolve gravele probleme manageriale si organizatorice care ne-au obligat la decizia suspendării se țin de memorii….

Avem un operator nou, care isi face treaba si chiar la preț mai mic per locuitor. Ce ziceți, revocam Decizia ADI de suspendare ? 🙂 se amuză primarul la finalul postării sale

Situația gunoaielor, temporar deblocată

În sfârșit, primarul Șulea reușește să deblocheze (măcar temporar) criza gunoaielor din Florești, nu fără a politiza situația. După ce a căutat sprijinul prefectului Vușcan, iar acesta a refuzat să declare Starea de urgență, a apelat la Consiliul județean Cluj, unde colegul său de partid, președintele Alin Tișe, aflat pe cai mari (tocmai și-a anunțat candidatura la o funcție în conducerea PNL) a găsit o formulă să suspende temporar (pentru 90 de zile) contractul cu Quatro Eco Salub.

Felicitări primarului pentru insistență și cetățenilor pentru presiunea făcută (sunt convins că altfel situația ar fi trenat mult și bine). Vremurile sunt așa cum sunt, iar singura grijă a politicienilor este imaginea: tot ce fac este pentru a-și conserva statutul și imaginea de hommo politicus. Că într-un târziu această imagine ajunge la gunoi, asta este altă poveste. Măcar acum, în ultimul ceas, primăria și-a asumat colectarea sumei necesare plății operatorului de salubritate de la cetățeni (ceea ce n-a fost dispusă să își asume cu firma proprie), care sumă a rămas neschimbată – așa că toată lumea este mulțumită.

Floreștiul arată în sfârșit ca un loc în care trăiesc oameni, nu șobolani.

Locuirea în Florești – varianta științifică

Întrebarea din discursul președintelui în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere aplicată și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să își pună și apoi să răspundă aplicat la această întrebare. Am început aici o serie de articole ce-și propune să investigheze identitatea Floreștiului, de la apariția localității și până în prezent.

Azi, partea a doua:

De la faza de atracție la locuirea științifică

După prima fază, cea de atracție generată de prețurile sensibil mai mici, Floreștiul a început să fie analizat în diverse studii antropologice și teze de doctorat legate de locuirea în vechile cartiere socialiste și transformările urbane de după 1989. În acestea se amintește că proiectanții atelierelor socialiste obișnuiau să construiască garsoniere între blocuri într-un proces urbanistic numit îndesire. Acum, se pare că îndesirea a fost înlocuită de construirea blocurilor între cartiere, localități sau comune.

Construcția Floreștiului a fost problematică încă de la începuturile sale. Dezvoltarea cartierului de blocuri a avut loc fără realizarea unor investiții prealabile în infrastructură și fără un proiect care să unească diversele ansambluri imobiliare într-un plan coerent. Primele etape ale fluxului de locuitori ai Clujului spre suburbie au fost mișcări de atracție ale Floreștiului. În aceste prime etape, cartierul Florești reprezenta un potențial – o zonă rezidențială care, odată finalizată promitea să ofere condiții de locuit superioare vechilor cartiere de blocuri din oraș, singurul dezavantaj fiind distanța față de locul de muncă.

Care este motivația achiziționării unei locuințe într-o zonă lipsită de servicii?

Principalul motiv al mutării în Florești este cel financiar – prețul accesibil al locuințelor. Cartierele Clujului fiind accesibile doar în regim de chirie, alegerea unui spațiu locativ se reduce la un calcul: în loc să plătești chirie în oraș, o rată similară la bancă pentru achiziționarea unei locuințe în Florești îți asigură la sfârșitul perioadei măcar intrarea în proprietate, deci o variantă superioară – cu tot disconfortul aferent. Ce lipsește din Florești este orice depășește locuirea imediată. Locuirea este redusă la spațiul bine delimitat al apartamentului.

Acesta este și motivul pentru care Floreștiul a fost denumit comună-dormitor. Spațiul exterior (cvasi-inexistent) al Floreștiului este substituit cu cel al Clujului, ceea ce determină necesitatea uneia sau chiar a mai multor mașini / familie. Posesia unui singur autoturism devine problematică, utilizarea în comun a acestuia fiind de multe ori exclusă din cauza imposibilității sincronizării programului zilnic. Ecuația aparent simplă Apartament Cluj = 2 apartamente Florești devine dezechilibrată, transformându-se în Apartament Cluj = 2 apartamente Florești + 3 mașini.

De ce se lipsește Floreștiul de perspective?

Practic, incapacitatea de gestionare a investitorilor (colectarea gunoaielor de la centrele comerciale Metro, Vivo! șamd ar fi asigurat rentabilizarea unei firme de salubritate locale). Aspectele negative ale spațiului exterior și ale locuirii în cartier determină refuzul identificării cu zona de rezidență. Floreștiul are un statut ambiguu în raport cu Clujul, fiind considerat mai degrabă o anexă a orașului sau o zonă cu statut incert care nu justifică asumarea identității de floreștean.

Totuși, vine o vreme când întrebarea pusă de președintele Iohannis în Parlament: ce țară vrem să fim? se cere tradusă și la nivel local, unde fiecare comunitate trebuie să-și chestioneze cetățenii (sau con-țăranii, dacă vrea să rămână doar un sat): ce localitate vrem să fim?

Problema identității Floreștiului a mai fost ridicată ocazional în presa locală, de către jurnalistul Liviu Alexa, care propunea în Ziar de Cluj fuziunea Florești-Cluj sau pe internet, pe blogul clujulimobiliar care consideră că oamenii au ales Floreștiul datorită proximității centrelor comerciale.

– continuă în articole scurte pentru a nu plictisi –

Captiv în Florești

La marginea Clujului, locuitorii Floreștiului se simt captivi în cea mai mare comună din țară. Nu drumul de intrare-ieșire din localitate, cel mai aglomerat din România, este singurul motiv. Cum s-a ajuns aici?

De fapt șoseaua de acces în Florești, una cu două benzi pe sens, este una chiar foarte bună: pe ea se circulă oricum mai rapid decât în Cluj (cu o medie de peste 60 km/h), exceptând dimineața devreme (pe sensul de ieșire) și după încheierea programului de lucru (pe celălalt sens). Principala problema este lipsa perspectivelor în localitatea din zona peri-urbană a Clujului.

Între cartier de periferie și comună-dormitor

Practic, Floreștiul nu prea mai poate fi numit comună (decât prin satele aparținătoare Luna de Sus și Tăuți), în condițiile în care 80% din locuitorii săi provin din Cluj-Napoca. În marea lor majoritate – tineri sătui să stea în chirie în fostul cartier muncitoresc Mănăștur, transformat în cartier-dormitor pentru mulți studenți la Cluj, sau familii cu copii mari, dispuse să-și schimbe domiciliul pentru a câștiga (încă un) spațiu locativ.

Totul a început în 2004 cu primul bloc ANL construit de Primăria Cluj în Cetatea Fetei, acolo și nu în oras din cauza rivalitătii dintre PSD și PRM pe vremea  primarului Funar. Pentru acel bloc s-au plătit utilitățile, inclusiv racordarea la gaz, care genera cea mai mare cheltuială și cel mai mare risc pentru întreprinzători. Ei bine, la acea conductă trasă pentru blocul ANL s-au înțepat ulterior toți dezvoltatorii imobiliari, iar dezvoltarea haotică a localității a „înțepat” tot mai mulți clujeni, atrași de prețurile mici (aproape 1/2 raportat la cele de Cluj). La acel moment, ecuația apărută era una simplă:

Apartament Cluj = 2 apartamente Florești

Ce localități au mai cunoscut o dezvoltare similară?

În același timp, la marginea Bucureștilor răsăreau cartiere similare. Spre exemplu: cartierul Militari, situat la intrarea dinspre autostrada A1 Pitești (primul tronson de autostradă din România), un cartier (derivat din comuna cu același nume) ce poate fi asemănat cu Mănășturul clujean, cu o excepție 🙂 Mănășturul nu are autogară. Ei bine, la marginea Militarilor a apărut un cartier similar Floreștiului, în localitatea Roșu din comuna Chiajna.

Dar – surpriză! – prețurile din Roșu sunt mai mici decât în Florești iar străzile, deși la fel de înghesuite, sufocate de mult prea rapida (și haotica) dezvoltare urbanistică a localității, sunt totuși curate. Până și un duplex în zonă este mai ieftin decât unul în Florești. O paralelă s-ar mai putea trasa între cartierul Freidorf din Timișoara și Florești / Mănăștur, dar să nu divagăm. Scopul acestui articol este investigarea identității Floreștiului. Aștept reacții și comentarii de la cititori pentru a-l completa.

– continuă aici

Cum afectează noua taxă colectarea gunoaielor

Colectare selectivă, varianta post-modernă

Conform prevederilor Legii 384/2013 privind aprobarea OUG 31/2013 pentru modificarea și completarea OUG 196/2005 (ce complicat!) privind Fondul pentru mediu, operatorii de salubritate ce depozitează deșeuri la groapa de gunoi ar fi trebuit să plătească o taxă suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Toate discuțiile legate de formarea noului guvern și aprobarea bugetului au dus la amânarea aplicării acesteia pentru luna februarie – nu se știa de cine va fi suportată, de primării sau de către operatori.

Această taxă urmează să crească la 120 lei/tonă din 2018, și este de fapt o penalitate care se adună într-un Fond pentru mediu. Scopul său este de a reduce deșeurile depozitate (citește, aruncate pur și simplu) și de a stimula colectarea selectivă. Se știe de multă vreme de această taxă, ea trebuia introdusă încă de acum cinci ani, dar 2017 a fost ultimul an până la care UE a permis României să prelungească termenul. Măsura penalizatoare trebuia corelată cu finalizarea noului sistem de colectare al deșeurilor.

Statul român a implementat (sau ar fi trebuit să finalizeze, fără să reușească însă) un sistem de management integrat al deșeurilor, cu fonduri europene de peste 1 miliard de euro, în 32 de județe: doar 14 au fost finalizate, celelalte 18 fiind fazate (amânate). Nici unul din aceste SMID-uri nu este funcțional, conform articolului dedicat acestei probleme de pressone. Riscul este de a suporta proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, de la 2.000 la 130.000 de euro pe zi. UE a oferit fondurile necesare, dar din 2018 va colecta amenzi din localitățile care nu vor reuși să asigure apă și colectarea ecologică a deșeurilor.

Implementarea SMID ar fi condus la taxe de salubritate mai mici: produci mai puțin gunoi (pe care îl depozitezi la containerul potrivit), așa că plătești mai puțin. Primarul Șulea știe acest lucru, ca și faptul că orice majorare a taxelor de salubritate duce la pierderea de voturi, așa că a încercat să „prindă” acest tren, însă situația la Cluj este mult în urma celei din Bistrița (care a semnat contractul în 2009), Timiș – unde SIMD este parțial funcțional, așteptându-se doar finalizarea licitației (și a contestației) pentru operatorul care ridică şi transportă gunoiul sau Mureș, care a reușit să inugureze CMID-ul județean.

Deși economisește, colectarea costă bani

Și Primăria Cluj-Napoca a fost la un pas de o criză a gunoaielor, dar a reușit să construiască o rampă temporară. Comunele însă plătesc bani în plus pentru a duce gunoaiele la depozitele din alte județe. Sigur că această situație n-ar fi avut loc dacă proiectul Centrului de Management al deșeurilor CMID ar fi fost finalizat la timp, dar se știa care sunt etapele. La Cluj, lucrările încă mai continuă: statiile de transfer SMID Cluj au fost recepționate în primăvara anului trecut, dar abia în toamna 2016 s-a deblocat situația construirii Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), proiect blocat din toamna anului 2014, ca urmare a rezilierii contractului cu S.C. Confort SA. Timișoara.

Proiectarea şi execuţia CMID Cluj – Celula nr. 1 – este de 24 de milioane de euro și va dura 14 luni de la semnarea contractului, care a avut loc pe 24.11.2016. Valoarea totală a proiectului CMID Cluj este de 230 milioane € + TVA. Noul ministrul al Mediului, Daniel Constantin, a declarat ieri că un proiect de ordonanţă referitor la taxarea diferenţiată pe tona de gunoi depozitată la groapa de gunoi va fi adoptat cel târziu săptămâna viitoare în şedinţa de Guvern, iar penalitatea va fi suportată de către firmele de salubritate.

 

 

Floreștenii vor „strade pulite”

În vreme ce Clujul se ridică după București, cetățenii marilor orașe din țară participând la mișcări de stradă ce prevestesc operațiuni de amploare, de nivelul celor orchestrate în Italia acum 25 de ani în cursul așa-numitei acțiuni „Mani pulite”, duminică au ieșit și floreștenii să protesteze în fața primăriei.

Doleanțele lor sunt însă ceva mai concrete, cei în jur de 200 (jandarmeria nu a furnizat cifre de la acest protest, dar au fost între 200 și 300) de cetățeni adunați în jurul orei 17 manifestându-și cerințele măcar pentru „strade pulite”, adică ridicarea gunoiului menajer din cea mai mare comună din țară. Protestul a durat mai puțin de o oră – Primăria Florești fiind închisă (în afara orelor de program), iar primarul Horia Șulea, bineînțeles, absent. Totuși, acesta le-a transmis protestatarilor că este „alături de ei” (sic!) și, pentru a spori absurdul situației, că săptămâna viitoare li se va alătura!

Gunoaiele menajere din localitate sunt adunate cu neregularitate, cetățenii fiind afectați de luni întregi de grămezile de gunoaie adunate în jurul containerelor. Administrația locală încearcă din când în când să adopte soluții pentru deblocarea „crizei gunoaielor” însă nici capitalizarea firmei de colectare Quatro Eco Salub, nici identificarea unui teren pentru amenajarea unei rampe de gunoi nu sunt soluții pe termen scurt. Recent, Quatro Eco Salub a notificat Primăria Florești că solicită o majorare a tarifelor și o recapitalizare pentru a putea ridica gunoaiele, iar directorul tehnic Florin Otrocol, adus să dezamorseze situația, și-a încheiat luna trecută contractul cu societatea. Nici amenajarea unei rampei proprii nu a primit avizul autorităților competente aflându-se în lunca inundabilă a Someșului.

Evenimentul a fost relatat de presa clujeană, atât Ziar de Cluj, Făclia, Cluj24h.ro cât și Actual de Cluj și Bună ziua Cluj publicând informații despre acest protest, deși alte probleme par să domine agenda publică. Dar floreștenii le au pe ale lor, iar noua petiție (a câta, oare?) exprimă exasperarea celor care nu pot să facă altceva decât să semneze și să protesteze: Semnez pentru că vreau să trăiesc în Florești, nu în Gunoiești!“, scria o persoană din Florești pe pagina petiției online.

 

 

Petiție gunoaie

Floreștenii au lansat zilele trecute o petiție online pe tema gunoaielor, în speranța de a sensibiliza autoritățile. Cetățenii interesați pot semna petiția a strâns până acum peste 100 de semnături, aici: https://www.petitieonline.com/signatures/gunoi_menajer_floresti/start/40.

Inițiatorii şi-au propus să se întâlnească și ei cât timp cât vor ţine protestele în toată ţara, dar duminica aceasta pe 5 februarie vor protesta pentru gunoaie, în faţa primăriei, la ora 17, după ce vine lumea de la servici. Iată anunțul:

În data de 05.02.2017 ora 17 vă așteptăm pe cei nemulțumiți de situația gunoaielor din Floresti în față la primărie.

Autoritățile nu par dispuse să ia măsuri majore, primarul Horia Șulea dorind să renunțe la serviciile SRL-ului Quatro Eco Salub la care este acționar prin ADI Gelu Voievod, iar prefectul Gheorghe Vuşcan consideră că nu se impune declanşarea stării de alertă  în comună, după cum solicită primarul Şulea.

Alături de reprezentanţii Gărzii de Mediu, Agenţiei de Mediu şi Direcţiei de Sănătate Publică, prefectul Gheorghe Vuşcan a susţinut azi o conferinţă de presă în care a a afirmat că instituţia pe care o conduce a făcut toate demersurile legale pentru soluţionarea problemei deşeurilor din Floreşti. În opinia prefectului Vuşcan, mingea se află în terenul Primăriei şi a Consiliului Local Floreşti, singurii în măsură să rezolve problema.

Nici deputatul USR Emanuel Ungureanu, prezent week-end-ul trecut în comună, nu a reușit mai mult decât să se fotografieze cu gunoaiele, detalii aici. Problemele legate de ridicarea gunoiului menajer nu fac decât să complice situația imobiliară din Florești, unde au început insolvențele constructorilor, iar prețurile apartamentelor stagnează.

Mulți clujeni care au achiziționat apartamente în comună odată cu dezvoltarea imobiliară ar vrea acum să le vândă și să revină în Cluj, dar nu prea găsesc cumpărători, iar în oraș prețurile apartamentelor au crescut. De remarcat că mai există o petiție online aici, cerând demisia primarului din Florești, semnată de peste 700 de persoane.